Tamaia nu este considerata, de obicei, un leac si are atat adversari declarati, care sustin ca este legata de o „exhibitie inutila„, dar si sustinatori, care considera ca aceasta le ofera o dispozitie pioasa.
Arborele de tamaie creste intr-o regiune destul de restransa din sudul Peninsulei Arabice, iar rasina sa este folosita peste tot in ceremonii de cult. Prin acestea, oamenii se indreapta catre divinitate. De exemplu, in Egipt, divinitatea era Zeul Soarelui, iar tamaia era folosita la fumigatii in cele doua momente importante ale zilei, rasaritul si apusul.
In perioada in care a trait si Iisus a fost scrisa si Cartea Jubileelor eseniana, in care se mentioneaza ca, la izgonirea din Rai, Adam a primit un butas de arbore de tamaie pentru a avea consolare in drumul sau pe pamant. Adam mirosea dimineata si seara acest butas, pentru a pastra legatura cu locul sau de origine.
Legatura dintre tamaie si soare se regaseste la multe culturi, inclusiv in Arabia preislamica sau in cultul iudaic al Vechiului Testament.
Scoarta cenusie a crengilor de arbore de tamaie are textura hartiei. Daca aceasta este crestata adanc, rasina aromata se scurge si este recolatata. Scurgerea rasinei poate dura pana la opt luni. Rasinile se formeaza cand planta realizeaza mai multa fotosinteza decat are nevoie pentru formarea de substanta proprie, asadar putem spune ca rasina de arbore de tamaie reprezinta un „surplus solar„ al plantei.
In multe religii, fumul de tamaie este legat de ideea de ofranda. In ceremoniile rituale se practicau frecvent jertfe animale sangeroase, iar mai apoi la jertfe nesangeroase, Exista scrieri in care se afirma ca divinitatea apreciaza mai mult sangele vegetal al arborelui de tamaie.
In Apocalipsa lui Ioan se vorbeste de faptul ca rugaciunile s-au ridicat purtate de fumul de tamaie, iar in psalmul 141, tamaia este prezentata ca ceva ce corespunde intr totul cu rugaciunea.
Dincolo de aspectul religios al tamaii, este de luat in discutie si aspectul medical. Tamaia a trecut, in ultimii ani, din biserica in farmacie. Tamaia farmaceutica nu provine de la arborele din Arabia, ci de la ruda sa foarte apropiata din India.
In medicina indiana, tamaia este folosita pentru diverse inflamatii si edeme. De exemplu, studiile arata ca inflamatiile articulare si afectiunile intestinale inflamatorii pot fi tratate si cu preparate pe baza de tamaie. In anumite situatii, tamaia poate sa inlocuiasca cortizonul. Folosirea acestor preparate trebuie avuta in vedere doar sub stricta supraveghere medicala.
In medicina antroposofica, tamaia isi gaseste si o alta intrebuintare. Adesea, impreuna cu smirna si cu aurul. Prototipul administrarii de tamaie, smirna si aur il constituie ofranda celor trei magi, care l-au omagiat astfel de pruncul Iisus la intrarea sa in lumea pamanteasca si, in acelasi timp, au insotit drumul sufletului in trup.
Un leac produs din acestea trei poate avea efecte uimitoare, poate constitui un sprijin. Se pare, asadar, ca tamaia este strans legata de momentele de trecere si de situatiile in care cerul este mai aproape de pamant.
In Germania, totusi, niciun preparat concentrat din tamaie nu este inca autorizat.
Sursa: Markus Sommer – Plantele Medicinale, de la remedii naturiste la medicina
