Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 pot descoperi ca una dintre cele mai provocatoare parti ale starii lor delicate de sanatate este construirea unui plan bun de alimentatie.
Potrivit American Diabetes Association, nu exista nici un regim alimentar sau un plan de alimentatie care sa aduca beneficii tuturor persoanelor cu aceasta boala. Totul depinde de mai multi factori: inaltime, greutate, nivelul de activitate, stilul de viata, alte boli si medicamente pe care le ia persoana dependenta de insulina.
Deoarece persoanele cu diabet zaharat de tip 1 nu mai pot produce insulina proprie, trebuie sa-si injecteze insulina. Pastrarea constanta a zaharului din sange, prin asimilarea aportului de carbohidrati cu doza adecvata de insulina, poate preveni complicatiile pe termen lung ale diabetului de tip 1. Diabetul de tip 1 nu poate fi vindecat, dar se spune ca poate fi tinut in frau.
Asadar, obiectivul general al unei alimentatii sanatoase il reprezinta obtinerea unui nivel bun de glucoza in sange, tensiune arteriala optima si mentinand, in acelasi timp, o greutate corporala sanatoasa.
Ora de masa este foarte importanta pentru persoanele cu diabet de tip 1. De fapt, trebuie sa existe mese regulate, iar acestea trebuie sa se potriveasca cu dozele de insulina. Mancarurile cu indice glicemic scazut determina cresterea lenta si constanta a zaharului din sange, lasand suficient timp organismului (sau dozei de insulina injectata) sa se adapteze. Eliminarea unei mese sau mancatul la ore tarzii poate duce la hipoglicemie.
Alimentele indicate pentru o persoana care sufera de diabet tip 1 includ carbohidratii complecsi, precum orezul brun, graul integral, quinoa, ovazul, fructele, legumele, fasolea si lintea.
Carbohidratii complecsi contin nutrienti suplimentari, precum fibrele, vitaminele si cantitati mai mici de proteine si grasimi. Aceste substante nutritive suplimentare incetinesc absorbtia glucozei si mentin stabil zaharul in sange. Fibrele sunt foarte bune, chiar se recomanda sa mananci cel putin 25-30 de grame pe zi.
Grasimile au un efect direct asupra zaharului din sange; totusi, ele sunt utile in incetinirea absorbtiei de carbohidrati. Trebuie facuta, in orice caz, distinctia dintre grasimile sanatoase si cele nesanatoase.
De exemplu, grasimile din carne de origine animala cresc riscul bolilor cardiovasculare. Insa produsele lactate si, in special, cele fermentate, cum ar fi iaurtul, par sa diminueze acest risc. La fel si uleiul de masline sau din seminte si avocado – care sunt asociate cu un risc scazut.
In ceea ce priveste proteinele, acestea pot fi consumate de cateva ori pe saptamana: peste, fructe de mare, pui, curcan. Proteinele care trebuie evitate sunt carnea rosie si laptele ultrapasteurizat, branza si alte produse lactate.
Se recomanda, de asemenea, alimentele bogate in magneziu, deoarece acest mineral poate ajuta la reglarea nivelului zaharului din sange. Specialistii spun ca diabetul este frecvent asociat cu deficitul de magneziu. Spanacul, semintele de dovleac, migdalele, iaurtul si fasolea neagra contin magneziu.
Potrivit American Diabetes Association, cea mai buna modalitate de a obtine cantitati adecvate de vitamine si minerale este sa le consumi din surse alimentare nutritive, cum ar fi fructele, legumele si alimentele bogate in proteine.
Consumul de sare trebuie limitat, iar alimentele care trebuie evitate sunt carbohidratii simpli, adica zaharurile prelucrate, alimentele rafinate (painea alba, produsele de patiserie, chipsurile, biscuitii, pastele fainoase), grasimile trans si produsele de origine animala cu continut ridicat de grasimi.
